Warning: A non-numeric value encountered in /home2/ispri/public_html/wp-content/themes/Divi/functions.php on line 5841

 Sâmbătă, 17 noiembrie 2018, Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” a lansat următoarele volume:

 

  1. Stelian Neagoe, UNIREA BUCOVINEI CU ROMÂNIA-MAMĂ, Editura Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Brătianu”, Bucureşti, 2018, 266 pagini;
  2. Stelian Neagoe, MAREA UNIRE ROMÂNEASCÃ DE LA 1 DECEMBRIE 1918, Editura Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Brătianu”, Bucureşti, 2018, 324 pagini;
  3. Stelian Neagoe (editor), UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA-MUMÃ (autor: Alexandru Marghiloman), Editura Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Brătianu”, Bucureşti, 2018, 218 pagini;
  4. O ENCICLOPEDIE A GÂNDIRII POLITICE ROMÂNEŞTI, Volumul I: 1821-1918, coordonator: Cristian-Ion Popa, cu o Introducere de Ion Goian.

Autori: Dan Dungaciu, Ion Goian, Ana-Maria Iancu, Viorella Manolache, Florin Müller, Cristi Pantelimon, Cristian-Ion Popa, Lorena Valeria Stuparu, Henrieta Anișoara Șerban, Gabriela Tãnãsescu, Enache Tușa.

Editura Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion. I.C. Brătianu”, Bucureşti, 2018, 858 pagini.

Vorbitori: Dan Dungaciu, Mihai Milca, Ion. M. Ioniţă, Bogdan Hrib, Ion Goian, Cristian-Ion Popa

 

 

LANSĂRI ÎNTREITE DE CARTE SUB SEMNĂTURA ISTORICULUI STELIAN NEAGOE LA TÂRGUL DE CARTE GAUDEAMUS (14-18 NOIEMBRIE 2018)

Cărțile cercetătorului și istoricului Stelian Neagoe, prezentate și lansate de Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Brătianu”,  la Târgul de Carte Gaudeamus, alcătuiesc un triptic al solidarității românești, arătate lumii şi cultivate în clipe de grea cumpănă, reconfirmând spiritul unitar și absolut necesar din vremea marilor încercări ale celui de-al treilea mileniu.

Deschisă și moderată de Directorul Institutului, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, lansarea-dezbatere a avut în vedere, ca prim- reper, reactualizarea istorică și contextualizarea geo-politică a semnificației „însemnărilor” lui Al. Marghiloman despre Unirea Basarabiei cu România, repere readuse în atenția cercetătorilor de către istoricul Stelian Neagoe.

Istoric, la data de 27 martie 1918/9 aprilie 1918, ca urmare directă a deciziei Sfatului Ţării, Basarabia se unește cu România, revenind spațiului-matcă din care fusese ruptă, în urmă cu 106 ani, prin Pacea de la Bucureşti. Luând în calcul realitatea potrivit căreia, la 1897, în Basarabia din aproape două milioane de locuitori, românii reprezentau 47,58%, (ucrainenii 19,75%, evreii 11,79% şi ruşii 8,05%) se reinstaura „de facto” o realitate, în acord cu voința românilor majoritari.

Dan Dungaciu insistă asupra dezastrului ontologic, generat de „rusificarea” mentală și etnică a românilor basarabeni, odată cu trecerea Basarabiei de la statutul de provincie la cel de gubernie a Imperiului Ţarist, cu tot ceea ce implică un atare act: de la pierderea autonomiei, diluarea identității, menținerea în sărăcie, până la supunerea la amplul proces de rusificare, prin impunerea limbii ruse în şcoală, în biserică, în administraţie şi justiţie etc.

Meritul deosebit al reeditării și reactualizării însemnărilor lui Al. Marghiloman realizate cu acribie științifică și vocație formativă, de către istoricul Stelian Neagoe, constă în dubla semnificanță  –istorică și politică. Consiliat de juristul liberal Constantin Stere, proaspătul prim-ministru român, Alexandru Marghiloman, în întâlnirile cu Ion Inculeţ, Daniel Ciugureanu şi cu Pantelimon Halippa (Iaşi, 20 martie/2 aprilie – 23 martie/5 aprilie 1918) va pune „in actu” bazele istorice ale Unirii.

Nu sunt eludate nici marile nedreptăți istorice: de la confiscarea de către bolșevici a tezaurului românesc, aflat „în păstrare” (până astăzi!) la Moscova, la estropia teritorială a României, începută în 1940, de către sovietici și menținută în varii form(ul)e și în pragul Centenarului Marii Uniri.

Referitor la op-ul Unirea Bucovinei cu România-mumă, Bogdan Hrib subliniază contribuția decisivă a istoricului Stelian Neagoe, la cartografierea celeilalte fețe a imperialismului: cea austro-ungară, de această dată. Semnificația istorică a zilei de 15/28 noiembrie 1918, în care Dionisie Bejan citește, în plenul Congresului general al Bucovinei, moțiunea ce consfințea „caracterul românesc” al Bucovinei și cerea „unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru, la regatul României”, este nucleul iradiant al sistematizării și developării evenimentelor istorice derulate odată cu prezența la Iași a delegației bucovinenilor – Iancu Flondor, Dionisie Bejan, Ion Nistor și Eudoxiu Hurmuzachi – veniți spre a-i înainta Regelui Ferdinand, actul Unirii Bucovinei cu România.

Volumul Marea Unire Românească de la 1 Decembrie 1918, prezentat de Ion M. Ioniță (revista Historia), reține atenția prin strădania istoricului Stelian Neagoe de a veni în întâmpinarea Centenarului Marii Uniri cu reactualizarea momentului în care episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, citește, în ziua de 18 noiembrie /1 decembrie 1918, la Alba Iulia, rezoluția Marii Uniri, proclamată de „Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească” prin care se pecetluiește „dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dunăre”.

                                                                                                                                                 Viorella Manolache

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Notice: Undefined index: img in /home2/ispri/public_html/wp-content/plugins/ct-ultimate-gdpr/includes/views/cookie-group-popup.php on line 199