În volumul al II-lea al Enciclopediei statului contemporan (Editura ISPRI, 2026), colegul nostru dr. Bogdan-George Rădulescu, cercetător gradul al treilea ISPRI, semnează capitolul „Statele Uniunii Europene – între suveranitatea cognitivă și suveranitatea digitală” (pp. 244–293).

Suveranitatea cognitivă înseamnă dreptul tău de a gândi cu mintea ta, fără să fii manipulat de propagandă, de trolli sau de algoritmi. Suveranitatea digitală răspunde la o întrebare simplă: cine îți deține datele și cine controlează ce vezi online? Azi fiecare click devine o dată și fiecare preferință un produs, iar o campanie de dezinformare poate influența alegeri în câteva săptămâni. Așa că nu e o temă doar pentru experți. E o condiție a libertății tale. Cine nu mai poate deosebi faptele de minciuni nu mai decide cu adevărat nimic.

Ce aflați din capitol:

–       De ce Bruxelles-ul a ajuns, după 2014, să trateze dezinformarea ca pe o amenințare existențială pentru UE

–       Cum reclamele unor branduri celebre au finanțat, fără să vrea, site-uri de fake news în pandemie: peste 76 de milioane de dolari

–       Trei „filosofii” europene ale apărării minții: modelul nordic-baltic (educație și reziliență), modelul central-european (apărare instituționalizată), modelul francez (contraingerință)

–       Cazul României: alegerile din 2024, rețelele TikTok, narațiunile „România colonie” și „dictatura Bruxelles-ului”

–       Paradoxul Europei: își caută suveranitatea digitală pe infrastructuri controlate de alții

Suveranitatea secolului XXI nu mai înseamnă doar granițe. Înseamnă capacitatea de a decide, de a judeca și de a gândi liber.

O lectură necesară pentru oricine vrea să înțeleagă noul front al securității europene.