Muzeul Național Cotroceni a organizat zilele acestea cea de-a XXVIII-a ediție a Colocviului Național de Istorie, manifestare anuală de tradiție, cu tematică științifică și culturală. Subiectele abordate în cadrul evenimentului de anul acesta au atras atenția asupra istoriei și patrimoniului Ansamblului Cotroceni în context național, precum şi asupra unor personalități sau evenimente deosebite din istoria României, care i-au marcat evoluția.
Cercetarea științifică este un obiectiv important al activității Muzeului Național Cotroceni, iar valorificarea acesteia reprezintă o oportunitate pentru muzeu de a-și afirma rolul său educativ.
Colega noastră, CS III Dr. Viorella Manolache, a participat la colocviu și a susținut, sub tema „Vechi noutăți ideologice”, prelegerea „Marx este pilonul central al ideologiei, așa cum este montajul pentru cinema”.
📍 “Comunicarea își fixează ca linie directoare de analiză relația care se stabilește între/dintre un eseu amplu cinematic (de peste 570 de minute) – Nachrichten aus der ideologischen Antike – Marx/Eisenstein/Das Kapital (2008), regizat de către Alexander Kluge – și tendințele de sinteză historică, drept modalitate de a relua și, astfel, de a complini un proiect (demersul concretizează intenția nefinalizată a regizorului sovietic Serghei Eisenstein, cel care în anul 1927 își fixa ca proiect ecranizarea lucrării Capitalul a lui Karl Marx, aplicând formula de lucru structurală a romanului joyce-ian, Ulise), în relația dialectică istorie – film, prin chiar trasarea unui nod interconectat între forma tehnică și fondul referențial. În raportarea critică la Capitalul lui Marx, Alexander Kluge îl consideră pe acesta punct de referință, capabil a rescrie o istorie proprie și a constitui un mediu particular pentru redescoperirea originilor ideologice și a celor cinematografice, toate acestea așezate sub semnul afirmației potrivit căreia: „Marx este pilonul central al ideologiei, așa cum este montajul pentru cinema”. În acest context punctat/punctual, justificarea atașării noului vechiului va recupera accepția propusă de către Boris Groys (în Despre nou. Eseu de economie culturală, 2003), potrivit căruia noul vizează non-amenințarea la vechi, numai atunci când identitatea tradiției este conservată „prin organizare tehnică” și accesibilizare, în sensul în care noul își plasează diferența particulară în relație cu vechiul, având șansa de a fi „preluat în memoria istorică garantată social”, mai mult decât un simplu reflex în relație cu arhiva fenomenelor cultural-economice.”
Lucrările prezentate în cadrul Colocviului Național de Istorie, ediția a XXVIII-a vor fi reunite în două volume, ce vor fi publicate spre finalul anului prin Editura Muzeul Național Cotroceni.
