Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române a găzduit zilele acestea o nouă ediție a
#SeminaruluideMiercuri, manifestare științifică de tradiție a institutului, dedicată dezbaterii unor teme de actualitate din cercetarea politică și socială.
Subiectul abordat în cadrul întâlnirii de săptămâna trecută a adus în atenție un palier mai puțin cercetat al vieții politice românești: rolul și influența consilierilor politici în arhitectura puterii, de la Palatul Cotroceni până la Parlamentul României.
Cercetarea științifică este un obiectiv important al activității Institutului, iar valorificarea acesteia reprezintă o oportunitate pentru afirmarea rolului său academic și educativ.
Colegul nostru, ACS dr. Radu Cupcea, a susținut, sub tema „Consilieri politici la Cotroceni şi la Parlamentul României”, o prelegere în care a prezentat rezultatele celor 27 de interviuri semi-structurate, analiza cărților de memorii, a articolelor din presa vremii și a documentelor prezidențiale, precum și componenta cantitativă, construită pe baza unei baze de date realizate special pentru acest proiect de cercetare.

„Există câteva întrebări simple la care publicul așteaptă un răspuns, iar mediul academic o nuanțare a răspunsului pe care îl intuiește. Cum sunt recrutați consilierii prezidențiali sau consilierii personali parlamentari în România? Ce criterii-cheie au avut în vedere liderii care au câștigat alegerile prezidențiale atunci când și-au construit echipa de la Palatul Cotroceni? Din ce medii profesionale provin doamnele și domnii din administrația prezidențială? Se cunoșteau aceste persoane, dinainte, cu cel care avea să devină președinte, ori a fost, pur și simplu, o loterie politică? Răspunsurile sunt importante și necesare pentru ca publicul să afle tipologia pe care cei mai votați lideri din România o caută atunci când fac selecția cadrelor menite să ducă la îndeplinire mandatul. Pornind de la o metodologie mixtă — interviuri semi-structurate, analiză de documente și o componentă cantitativă —, cercetarea își propune să reconstituie un fenomen rămas, până acum, în umbra deciziei politice. Întrebarea de cercetare la care membrul ISPRI – Academia Română caută răspuns este: «Care este geneza, istoria și influența consilierilor politici din România asupra elaborării politicilor și a afacerilor politice cotidiene?».”

Rezultatele cercetării urmează să fie valorificate în studii de specialitate, contribuind la o mai bună cunoaștere a mecanismelor mai puțin vizibile prin care se construiește și se exercită puterea politică în România.


