FORME SIMBOLICE ȘI REPREZENTĂRI ALE FENOMENELOR SOCIO-POLITICE
de Henrieta Anișoara Șerban
Forme simbolice și reprezentări ale fenomenelor socio-politice de Henrieta Anișoara Șerban tratează un subiect actual, acela al imagologiei politice, studiind rolul imaginilor în societatea contemporană și în politică, în mentalul individual şi în cel colectiv, în arhitectură și în construcțiile axiologice, în corelaţie cu diferite orizonturi şi registre de interpretare, variind de la comunitate politică la comunitate politică, influenţate şi de perioada istorică. Lucrarea surprinde o caracteristică dominantă a societăților contemporane de a se aduna în jurul imaginilor ca societățile primitive în jurul focului. Pornind de la perspectiva lui Ernst Cassirer asupra mediului uman ca mediu al formelor simbolice, se valorifică perspectivele teoretice ale lui Mircea Eliade, pentru a identifica anumite categorii de imagini de forță care descriu ierarhizarea, structurarea și funcționarea societății umane, de la imaginea conducătorului, la imaginile naționale, reprezentările în relațiile internaționale, imaginea orașului și reprezentăile online etc.
Imaginea a reprezentat un factor de ordine și mai ales de semnificație în societățile umane. Se amintește în mod simbolic, viziunea lui Constantin, crucea luminoasă de deasupra soarelui, inscripționată „in hoc signo vinces”, reluată apoi în visul lui Constantin cu recomandarea lui Iisus de a-l folosi pe steagurile soldaților ca semn protector în lupte. Întreaga activitate a societății se desfășoară sub semne și imagini care condensează speranțele de trimf ale oamenilor. Narațiunile mari au dispărut, ne anunță J. Fr. Lyotard în schimb micile narațiuni multiplicate sunt de fapt imagini. Eroii și eroismele istoriei, dușmanii istorici, stereotipiile naționale și internaționale sunt produse ale imaginarului uman, imagini pictate în memoria umanității prin cuvinte, sau lumină, prin artele plastice sau vizuale.
Lucrarea conține și metafore vizuale deosebite, concretizate în mandale, ce au rolul de a surprinde centralitatea gândirii simbolice pentru demersul de reprezentare specific societății omenești. Autoarea arată că „relaționarea însăși trece prin imagini și se întemeiază pe imagini”; „imaginile promovează și vând produse din toate categoriile, de la cele strict materiale și până la cele intelectuale, politice sau artistice”; „consumul de imagine este, poate, la concurență cu cel alimetar”; iar „imaginea a devenit apa și pâinea noastră cea de toate zilele”.
Demersul investigaţiei este original, interdisciplinar, incluzând diverse direcții de analiză și analizând interferențele filosofiei politice cu sociologia politică și simbolistica politică, studiind aspecte teoretico-filosofice ale percepţiei politice, ale sinelui şi identităţii, pe lângă cele specific politice. Unul dintre accentele lucrării cade pe relaţia dintre imaginile politice ca „arme” în lupta politică şi ca instrumente de identificare individuală şi colectivă, cu atât mai eficiente cu cât sunt mai substanţiale din punct de vedere cultural şi nu exclusiv din punct de vedere ideologic.
Lucrarea se adresează unei diversităţi de specialişti în științe politice-filosofia politică, sociologia politică, comunicarea politică, relații internaționale şi chiar în relaţiile publice, precum şi studenţilor din anii terminali de la facultăţile de profil.
Lucrarea a fost prezentată de academicianul Alexandru Boboc, prefațator al lucrării, cercetătorul independent Ian Browne si cercetătoarea științifică III dr. Viorella Manolache, cu participarea autoarei și a directorului Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române.
