În cel mai recent număr al Revistei de Științe Politice și Relații Internaționale, XXIII, nr. 2/2026, CS III Dr. Bogdan-Lucian Jora propune o incursiune în diplomația culturală a Columbiei, analizând rolul culturii ca instrument de reprezentare, dialog și afirmare internațională.

 

https://79dd720e-4b65-4316-bb39-526d8ea1c51d.filesusr.com/ugd/d1cf60_dabdbb611a534955a87d41ed2ccadd57.pdf

„Precum în cazul altor țări, Columbia dacă nu poate să joace în prima ligă mondială din punct de vedere politic sau economic, poate să joace în prima ligă din punct de vedere cultural. Obiectivul diplomației culturale instituționalizate columbiene este ameliorarea imaginii țării și a stereotipurilor legate de violență, instabilitate și promovarea imaginii unei țări democrative care încurajează creativitatea și diversitatea. Columbia nu dispune de institute culturale externe separate de secțiunile culturale ale ambasadelor în locul acestora având un sistem de parteneriate internaționale o practică funcțională cu un raport cost-eficiență superior institutelor specializate, un lux pe care această țară nu și-l permite.
Articolul urmărește evoluția istorică a DC columbiene de-a lungul diferitelor administrații, structura instituțională și tipologia diverselor forme de DC neinstituționalizată. Orice cercetare aferentă DC columbiene nu are cum să evite rolul Realismului magic, consacrat de columbianul Gabriel García Márquez care este și ambasadorul cultural numărul unu al acestei țări. Se evidențiază modul în care sunt utilizate experiențe senzoriale, pentru promovarea unor destinații unde „realul se împletește cu fantasticul” și utilizarea magiei literare pentru a înlocui asocierile negative cu ideea de mister, frumusețe și surpriză. Dacă în cazul multor țări campaniile de promovare sunt excesiv comerciale iar kitschul este greu de evitat, pentru Columbia utilizarea operei lui Márquez oferă o profunzime intelectuală o „călătorie inițiatică” în universul Gabo, diferită de turismul de tip Sund, Sea, Sand. Se urmărește și modul în care aspecte negative sunt transformate în atuuri de imagine respectiv modul în care ideea de risc devine atu principal al unei destinații, respectiv cum țara se poziționează ca Hub audiovizual pentru atragerea de investiții în producții Netflix care ajung să promoveze gratuit țara.”

Articolul integral poate fi citit aici: https://79dd720e-4b65-4316-bb39-526d8ea1c51d.filesusr.com/ugd/d1cf60_2e23e2bc42ba415f91b5f68f28b368ea.pdf