Paula Toma, cercetător în cadrul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române, a participat în perioada 18–21 martie 2026 la Simpozionul Internațional „Confucius și emergența Chinei contemporane”, organizat de Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava.
Evenimentul a reunit personalități academice, experți și practicieni din România și China, din domenii precum relații internaționale, istorie, filosofie, economie, drept și studii culturale, având ca obiectiv analizarea relevanței contemporane a gândirii confucianiste și a rolului Chinei în dinamica actuală a sistemului internațional.
Temele abordate au vizat, printre altele, moștenirea intelectuală confucianistă și valorificarea sa în China contemporană, transformările economice și tehnologice ale Chinei, rolul acesteia ca actor global, precum și dinamica relațiilor internaționale și a cooperării academice și culturale, inclusiv prin intermediul Institutelor Confucius.
În cadrul simpozionului, Paula Toma a susținut prezentarea intitulată „China și spațiul maritim: între tradiție intelectuală și proiecție geopolitică contemporană”, fundamentată pe analiza volumului „China and Her Neighbours: Asian Diplomacy from Ancient History to the Present”, semnat de Michael Tai.
Lucrarea a evidențiat rolul memoriei istorice, al normelor diplomatice și al percepțiilor asupra legitimității în configurarea relațiilor Chinei cu vecinii săi, subliniind că dinamica regională din Asia de Est nu poate fi înțeleasă exclusiv prin prisma competiției strategice actuale, ci necesită o abordare de lungă durată, ancorată în continuități istorice și cadre conceptuale specifice spațiului asiatic.
Totodată, intervenția a abordat tema emergenței Chinei ca actor global, evidențiind faptul că această transformare nu poate fi explicată exclusiv prin indicatori de putere materială, ci trebuie analizată și prin prisma continuităților intelectuale și a tradițiilor normative care modelează comportamentul său internațional. În acest sens, ascensiunea Chinei reflectă nu doar o reconfigurare a echilibrului de putere, ci și o redefinire a modului în care legitimitatea, ordinea și relațiile internaționale sunt conceptualizate.
