Warning: A non-numeric value encountered in /home/ispri/public_html/wp-content/themes/Divi/functions.php on line 5841

      Institutul nostru lansează un proiect de reflecție intitulat „Jurnal academic pe timp de criză”. Acesta însumează gândurile, reflecțiile și analizele cercetătorilor noștri în fața crizei de pandemie pe care o străbatem cu toții. Textele publicate în revistele, site-urile sau paginile de Facebook ale Institutului vor fi ulterior publicate într-un volum-mărturie (ISPRI).

 

Despre distanț(ar)e,  inegalități și populism  în vremea pandemiei.

Articol semnat de Cristina Ivan

București, 06.05.2020

 

Sursa imagine: Pixabay

            Discuțiile despre distanț(ar)e, disparități și populism se amplifică în vremea pandemiei, iar dezbaterile despre modelul corect pentru depășirea crizei și diminuarea pagubelor produse de  aceasta se reflectă în agenda tuturor statelor afectate de virusul SARS-CoV-2. Însă, pe lângă potențialele soluții adecvate pentru fiecare caz în parte, își fac loc și contradicții între terminologii, aspecte precum posibila resurecție a partidelor populiste care chestionează succesului proiectului european(din nou) și statistici înșelătoare în privința inegalităților. Spre exemplu, în cazul  sistemului educațional, cele mai multe studii pierd din vedere că accesul la un dispozitiv nu înseamnă în mod automat și o bună conexiune la internet, iar un segment semnificativ din populație nu beneficiază de infrastructura necesară. Iar atunci când dispunem de tehnologie, întâmpinăm dificultăți în utilizarea acesteia în mod eficient, fie că discutăm din punct de vedere tehnic, normativ sau social.

Dar să le luăm pe rând.

Zilele acestea am întâlnit frecvent trimiterea la acea statistică rară, improbabilă, imposibil de prevăzut și prevenit, însă, cu consecințe devastatoare. Da, discutăm despre lebăda neagră a lui Nassim Nicholas Taleb. Deși această metaforă a fost deseori utilizată în analizele despre actuala criză, Taleb precizează că în acest caz, dacă insistăm să punem o etichetă, putem vorbi despre o lebădă albă, sau cel mult una gri. Acesta menționează că este deranjat de fiecare dată când pentru explicarea pandemiei este amintită lebăda neagră, că în acest caz nu a fost un eveniment impredictibil, rar și catastrofal și oricum sintagma nu a fost gândită pentru a explica „orice lucru rău care ne surprinde”. Iar la toate acestea se mai adaugă un aspect – „pandemia era în totalitate previzibilă”. Și jocul metaforelor continuă. Analiștii folosesc și sintagma rinocer gri (eveniment probabil, cu impact ridicat, dar neglijat), introdusă în uz de către Michele Wucker, în lucrarea The Gray Rhino: How to Recognize and Act on the Obvious Dangers We Ignore. În acest caz, conceptul este utilizat pentru a desemna un eveniment previzibil (și chiar dacă au  trecut 100 de ani, nu putem spune ca nu am avut gripa spaniolă), care apare după o serie de avertismente și dovezi vizibile, dar a fost ignorat atât de mult timp încât a început să erodeze sistemul medical, economia și alte paliere importante și riscă să fie scăpat de sub control. Michele Wucker menționează că rinocerul gri este o metaforă utilizată pentru acel lucru evident care vine spre tine, dar care îți permite să alegi cum vrei să îl întâmpini, având timp să îl lași să te calce în picioare, sau să „te urci în spatele rinocerului și să folosești criza ca pe o oportunitate”. Și chiar dacă nu au evaluat corect amploarea, lucrurile au fost relativ apropiate de acest scenariu. Semnale au existat, războiul declarațiilor asupra ascunderii gravității continuă, dar Europa a avut timp să acționeze. La fel și Statele Unite.

Consensul asupra măsurilor a fost mai dificil de atins, deoarece indiferent de varianta aleasă, ceva tot trebuia sacrificat. În linii mari, discutăm despre libera circulație, economia, anumite drepturi și libertăți ale cetățenilor, sau chiar sănătatea acestora. Impactul implementării timpurii a carantinei, mai ales în statele din estul Europei cu un sistem de sănătate subfinanțat, este dificil de calculat. Referitor la acest aspect, Ivan Krastev puncta că tocmai lipsa încrederii în sistemul de sănătate a determinat oamenii să respecte carantina, vulnerabilitatea în fața răspândirii virusului, sau chiar sentimentul de frică, fiind o emoție care „îi determină pe oameni să tolereze totul, pentru că atunci când pericolul este la orice pas, ajungi să crezi că doar guvernul te mai poate ajuta”. Însă aici apare o altă variabilă – încrederea ca parte a capitalului social al instituțiilor și liderilor care le organizează. Iar o gestionare imprecisă a unei pandemii are capacitatea de a leza substanțial încrederea în instituții. Mai multe într-o discuție separată.

Trecem acum la similitudinile cu războiul.  Zoltán Kovács avea să apere măsurile maghiare, precizând că, deși nu se confruntă cu o putere militară, pentru apărarea poporului în fața acestei pandemii se impun măsuri similare, motivând astfel și posibilitatea prelungirii stării de urgență. În discursul său din 16 martie 2020, președintele Macron declara metaforic că suntem în război. Totuși, nu suntem într-un război între două puteri, ci ne confruntăm cu un fel de război sanitar cu efecte semnificative și asupra economiei,  care trebuie depășit printr-o bună cooperare, nu prin intermediul unei lupte directe între două entități. Boris Johnson, premierul proaspăt ieșit de sub supravegherea medicilor (și din Uniunea Europeană), după ce a trecut prin schimbări radicale de discurs utilizat în gestionarea pandemiei, face un apel la cooperare internațională, declarând în data de 3 mai 2020, că întreaga umanitate trebuie să colaboreze în lupta împotriva virusului și să se alinieze într-o cursă pentru obținerea unui vaccin.

În 20 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății, prin epidemiologul Maria Van Kerkhove, atrage atenția că nu ar trebui ca distanțarea fizică să devină și distanțare socială. Dincolo de recomandarea schimbării terminologiei(care s-ar putea să nu fie o strategie tocmai indicată în discursurile utilizate în gestionarea crizelor, putând genera confuzie în rândul populației deja copleșită de necesitatea de a se responsabiliza), este important ca oamenii să rămână conectați social(chiar și în izolare), pentru că această criză poate avea un impact și asupra sănătății mintale. Unele studii atrag atenția că persoanele cu legături sociale mai slabe, au o probabilitate ridicată de a muri mai devreme decât cele cu legături puternice. Capitalul social este esențial pentru îndeplinirea nevoilor de bază, iar sentimentul  de apartenență la o comunitate riscă să fie erodat în vremea pandemiei. Oamenii au nevoie de oameni pentru a supraviețui(poate doar cu excepția celor care recurg la izolare voluntară din diferite considerente chiar și în absența unei motivații medicale). Construirea capitalului social este întreținută de interacțiunea socială, iar în timpul unei pandemii este mai dificil de realizat. Dar timpurile extraordinare impun măsuri extraordinare. Dacă ne putem angaja într-o conexiune socială semnificativă folosind tehnologiile digitale, nu depinde doar de noi. După ce ani întregi au existat avertismente în privința distanțării oamenilor din cauza tehnologiei, acum aceasta poate ajunge să ne țină împreună. Dar ne poate ține pe toți? În încercarea de a nu lăsa distanța fizică să ducă la izolare socială, apar bariere considerabile, fie că vorbim despre lipsa resurselor financiare, logistice, sau de instruire. Mă gândesc acum și la cazurile elevilor care trebuie să își însușească peste noapte aceste abilități. Dincolo de lipsa unui dispozitiv care se mai poate furniza prin diferiți terți (și măsuri în acest sens par să apară, chiar din mai multe direcții), în zonele în care a te spăla pe mâini este un privilegiu, se ridică problema unui semnal decent, sau chiar a energiei electrice. Iar acolo unde există sau se pot soluționa cumva, apare încă un obstacol – lipsa instruirii. Intervalul scurt în care grupurile deja defavorizate trebuie să deprindă aceste abilități (în cazul în care au totuși parte de persoane dispuse să le explice bazele) face ca aceste disparități să se accentueze. Aveți și timp de vânzare? Nici nu mai discutăm despre alte categorii și despre faptul că normele sociale și valorile de bază pot descuraja în mod sistematic o comunicare digitală semnificativă. Trebuie să admitem că reziliența sistemului social este limitată. Rămâne de văzut ce vom învăța după această traumă colectivă și cum vom instituționaliza noul normal.

Identitatea și cultura politică a unui stat joacă un rol semnificativ în contextul unei astfel de crize, întrebarea constructiviștilor fiind dacă o pandemie poate schimba sau consolida modul în care înțelegem globalizarea. Pentru aceștia, măsurile de ajutor între state sunt percepute ca un exemplu pozitiv ce poate fi urmat și de către alte state. Pe de altă parte, perspectiva liberală ne amintește că „fiecare stat e format dintr-o multitudine de actori interni cu interese și idei diferite, care se află într-o luptă constantă pentru conturarea politicii externe”. Astfel, perspectiva liberală ridică semne de întrebare asupra modului în care se schimbă sau consolidează configurația preferințelor statelor. Șeful diplomației europene, Josep Borrell, nota că pandemia va testa puterea sistemelor democratice europene, va crește necesitatea protejării infrastructurii noastre critice împotriva atacurilor cibernetice, iar modelul europeanva însemna ceva în ochii lumii doar dacă putem promova cu succes solidaritatea între statele membre ale UE”. Totuși, pentru populiști, pandemia a fost văzută ca o oportunitate de exploatat. Amintim aici și teoriile lui Beck despre societatea riscului și scenariile în care pe fondul procesului de globalizare se pot dezvolta și unele riscuri. Ca urmare a COVID-19, atacurile motivate de ura asupra comunităților de migranți și a minorităților au crescut. La fel și discuțiile despre inegalitățile care se formează în timpul pandemiei. Populiștii de extremă dreapta dau vina pe comunitățile de migranți pentru răspândirea virusului și readuc în discursul public chestiuni precum întărirea granițelor, protecționism, o serie de politici anti-imigrație, xenefobie, naționalism extremist. Populismul extremist poate eroda încrederea într-un guvern, iar măsurile luate la nivel mondial fac dificilă contrabalansarea discursului lor, timp în care liderii populiști, fie că sunt de dreapta sau de stânga, vor identifica „amenințări socio-culturale pentru societate cum ar fi imigrația, sau amenințări socio-economice, precum globalizarea”. Când securitatea sanitară globală este în joc, este important să fie monitorizat modul în care acești lideri gestionează criza emergentă. Jonatan A Lassa și Miranda Booth sunt de părere că lideri precum Donald Trump și Jair Bolsonaro (amintim că Bolsonaro cataloga acest virus ca fiind o „gripă mică”, un „truc mediatic” și o „campanie absurdă” menită să îl înlăture de la putere, iar Donald Trump a reluat retorica populistă împotriva amenințărilor precum China și Mexic), trec frecvent peste recomandările experților din domeniu, iar recurgerea la ambiguități în promovarea agendei politice pe fondul unei ignoranțe față de știință îi tranformă într-un adevărat pericol pentru societate. Chiar dacă granițele s-au închis, populiștii au dificultăți în a-și cultiva capitalul politic. Din cauza aversiunii pe care liderii populiști o au față de specialiști, publicul începe să pună la îndoială și alte măsuri posibil greșite ale liderilor lor. Totuși, pentru a combate populismul, acesta trebuie ținut sub control(să nu uităm că aceștia se alimentează din pseudo-crize, iar acum au parte de una autentică, chiar dacă au încercat să îi minimizeze importanța). Pentru a face asta este nevoie de solidaritate la nivel global pe termen lung și soluții concrete în fața pandemiei care mărește inegalitățile sociale, dar și pe cele economice sau din sănătate. Iar referitor la „fricile” președintelui SUA și viitoarele alegeri, analistul Ivan Krastev sugera că ar fi ironic ca Donald Trump să fie învins tocmai de un virus chinezesc cu nume de bere mexicană”.

În 9 mai 2020 sărbătorim 70 de ani de la Declarația Schuman. Pentru marcarea acestei aniversări atipice a UE, evenimentele se vor muta în mediul virtual, iar noi vom încerca să celebrăm unitatea…  post-Brexit, cu restricții de circulație și într-o Europă parțial carantinată, dar cu intenția unui plan de salvare economică comparabil cu Planul Marshall. Între timp au început dezbaterile pentru planul de redresare economică și noul Cadrul Financiar Multianual (2021-2027). Rămâne de analizat! Indiferent dacă într-un viitor episod similar, în lupta împotriva unui alt virus, vom alege modelul suedez, german, sud-coreean, chinez sau pe cel din Singapore, este important să înțelegem că o pandemie schimbă o societate și are capacitatea de a reinventa economia globală. Dar nu o face singură. Cât despre România… aș spune că în 15 mai se face un transfer de responsabilitate. Să fie lin!

Referințe

  1. Josep Borrell, The post-coronavirus world is already here, Disponibil la https://www.ecfr.eu/publications/summary/the_post_coronavirus_world_is_already_here, Accesat la data de 06.05.2020.
  2. Bernard Avishai, The Pandemic isn’t a Black Swan, but a portent of a more fragile global system, Disponibil la https://www.newyorker.com/news/daily-comment/the-pandemic-isnt-a-black-swan-but-a-portent-of-a-more-fragile-global-system?fbclid=IwAR3HEbRQzE2DdyeNS-iKXgCzsAxznRe_IWfJpFo0vru-egTrDsoTMg9VplU, Accesat la data de 06.05.2020.
  3. Holt-Lunstad J, Smith TB, Layton JB (2010) Social Relationships and Mortality Risk: A Meta-analytic Review. PLoS Med 7(7): e1000316. https://doi.org/10.1371/journal.pmed.1000316.
  4. Johnatan Lassa, Miranda Booth, Are populist leaders a liability during COVID-19?, Disponibil la https://theconversation.com/are-populist-leaders-a-liability-during-covid-19-135431, 8 aprilie 2020, Accesat la data de 06.05.2020.
  5. Tom Phillips, Brazil’s Jair Bolsonaro says coronavirus crisis is a media trick, Disponibil la https://www.theguardian.com/world/2020/mar/23/brazils-jair-bolsonaro-says-coronavirus-crisis-is-a-media-trick, Accesat la data de 06.05.2020.
  6. Thomas Rausch, What if the Covid19 world is what states make of it?, Disponibil la https://ged-project.de/blogpostsen/coronavirus-impact/ , Accesat la data de 06.05.2020.
  7. Shaun Walker, Authoritarian leaders may use Covid-19 crisis to tighten their grip, Disponibil la https://www.theguardian.com/world/2020/mar/31/coronavirus-is-a-chance-for-authoritarian-leaders-to-tighten-their-grip , Accesat la data de 06.05.2020.
  8. Anneken Tappe, 5 questions with the woman who coined the term ‘gray rhino’, Disponibil la https://www.marketwatch.com/story/what-is-a-gray-rhino-and-why-are-they-so-dangerous-to-investors-5-questions-for-michele-wucker-2019-01-23 , Accesat la data de 06.05.2020.
  9. World Health Organization, Conferință de presă. Transcript disponibil la https://www.who.int/docs/default-source/coronaviruse/transcripts/who-audio-emergencies-coronavirus-press-conference-full-20mar2020.pdf?sfvrsn=1eafbff_0, Accesat la data de 06.05.2020.

 


Notice: Undefined index: img in /home/ispri/public_html/wp-content/plugins/ct-ultimate-gdpr/includes/views/cookie-group-popup.php on line 199