Warning: A non-numeric value encountered in /home/ispri/public_html/wp-content/themes/Divi/functions.php on line 5841

       Institutul nostru lansează un proiect de reflecție intitulat „Jurnal academic pe timp de criză”. Acesta însumează gândurile, reflecțiile și analizele cercetătorilor noștri în fața crizei de pandemie pe care o străbatem cu toții. Textele publicate în revistele, site-urile sau paginile de Facebook ale Institutului vor fi ulterior publicate într-un volum-mărturie (ISPRI).

 

Umbra deceniului trecut, vedenia deceniului ce vine

#atenție, #Covid-19

Articol semnat de Henrieta Anișoara Șerban

Arhiva personală, Italia, august 2019

Putem reconstitui umbra deceniului trecut prin cuvintele cheie care i-au desenat linia orizontului. Cuvintele au viețile și carierele lor. Cuvintele deschid și restrâng perspective în viața noastră. De ceva vreme, țopăim din hastag în hastag. Este o invenție perfect adaptată epocii vitezei în care s-au prelungit extazul comunicării, societatea spectacolului, societatea imaginii, societatea riscului, societatea de consum, societatea wellness, societatea mindfulness, societatea mișcării și în mișcare, societatea sănătății și dietelor, societatea consumului redus, ecologist și, iată, societatea distanțării sociale. Singura modalitate adecvată de a ne comunica unii altora în mod rapid chestiunile de interes este acest hastag care prinde ideile și conținuturile, nu doar cuvintele, ca pe fluturi, într-un insectar al raportării comune la lume.

Chestiunile de interes sunt acelea suficient de importante să fie menționate imediat și în mod repetat, pentru un timp, să ni le semnalăm unii altora și, totodată,acestea sunt suficient de grăbite de alte semnificații urgente care survin. La rândul lor, alte urgențe se cer împărtășite, ca să le prindem doar așa, cu un hastag, rapid de tot, pe marele avizier online al vieților noastre cotidiene fluide și accelerate. Aici, prea puține rezistă un timp mai îndelungat. În tot acest zumzet, din hastag în hastag, participăm la o conceptualizare socializată, descriind profilul preocupărilor orei, zilei, săptămânii, deceniului.

Am întâlnit un profil al deceniului realizat de site-ul www.merriam-webster.com, prin cuvintele care au cuprins preocupările lumii noastre globalizate, integrate, interconectate, printr-o ferventă comunicare online. [https://www.merriam-webster.com/words-at-play/words-of-the-year-decade-in-review, publicat pe 8 ianuarie, accesat 8 ianuarie ] Aceste #cuvinte pe care poate că le luăm în ușor, nu sunt doar o joacă de pe net, ori vreun fel de cvasi-aiureală, ci reprezintă priorități comune.  O idee interesantă și atât de actuală, a unei omeniri care se organizează prin centralitatea comunicării și relaționării prin hastaguri, absolut fascinantă pentru orice făptură gânditoare. Osatura timpului prezent se dezvăluie prin  articulațiile și închegările  noționale pe care toți, sau cei mai mulți, le recunoaștem ca preocupări prioritare ale societății în care trăim, o societate grupată după #. E superficialitate? E semn al societății post-globalizate, o societate integrată? E noua manipulare cvasi-truth, la scară www?

Cine mai discută astăzi despre fragmentarea postmodernă și despre individualismul exacerbat? Specialiștii. Nu mai sunt priorități ale prezentului. Deja, deceniul abia trecut pare îndepărtat, prin preocupările care l-au definit. Dicționarele și jurnaliștii veghează asupra timpului prezent alături de noi toți, într-o societate # …Multe dintre cuvintele pe care le evidențiază Merriam Webster  sunt specifice Statelor Unite, și totuși, nici acestea/acelea, oricât de relative, nu sunt ceva cu totul irelevant pentru noi, veți vedea, căci ce sunt Statele Unite altceva decât marele diapazon al marii societăți globale? Vă prezint deceniul 2010-2020.

#2010=Austeritate. Austeritate este cuvântul anului 2010, emblema etimologic latină exprimând severitatea și, în același timp, soluția Marii Recesiuni pe care am trăit-o nu demult, după criza și acel bailout din 2008: acea acțiune guvernamentală mondializată de salvare a băncilor după criza pe care au generat-o neținând cont de specificul economic dat de șomaj și angajare cu salarii mai degrabă mici pe piața muncii (#underemployment). Tot în 2010, dicționarul menționează termenul shellacking (să zicem, „fără protecție”), căutat frecvent, impus atenției de discursul politic american și folosit de președintele Obama pentru a evita să pronunțe temeni precum înfrângere a Democraților în alegeri, ca efect al aceleiași crize mai sus menționate, căci, „a fi la Casa Albă a fost aproape ca și cum ai fi în bula imobiliară”.

#2011=Pragmatic. Aproape într-o succesiune logică, cuvântul anului 2011 a fost pragmatic perfect pentru a insufla un oarecare optimism politic, echilibrat de termenul „vitriol” (acid sulfuric concentrat), pentru că discursul politic rămâne și un discurs al vorbelor ce „ard”.

#2012=Socialism+capitalism. Căutările au (re)adus în atenție socialismul și capitalismul, reafirmând calitatea acestora de modelele cadru de dezvoltare și preocuparea socială pentru dezvoltare în dezbaterea publică. În România, aveam o dezbatere de acest tip, modelată și de criza debutată în 2008 și de dezbaterea despre „reformarea statului” precum și #impeachment prezidențial.

#2013=Știință. Un an al atenției îndreptate spre știință datorită dezbaterilor despre schimbările climatice, expediții de explorare a planetei Marte, relatărilor despre identificarea ADN-ului lui Richard al III-lea și despre o serie de cărți de succes de popularizare a științei. (#Malcolm Gladwell, #cognitiv)

#2014=cultură. Împreună cu alți termeni, precum #diversitate și #plagiat, termenul cultură a redat orientarea predominantă a societății către dezbateri  despre „cultura transparenței”, „cultura occidentală”, „cultura corporatistă”. A fost ca și cum termenul „cultură” a evadat din mediul academic și a făcut carieră în mediul mult mai larg, social. Căutări numeroase a înregistrat și cuvântul insidios, propulsat de interesul pentru un film horror cu acest titlu, precum și de un scandal în jurul unor atacuri cibernetice discutate în presă și de tratarea în presă a subiectului Ebola, ca urmare a morții primei persoane diagnosticată cu această boală în SUA.

#2015= -Ism Dicționarul evidențiază acest sufix propulsat în atenția publică, ce capătă contururi de conștiință publică și este chiar menționată ca atare. Socialism se situează primul într-un val de –isme fascinante: fascism, rasism, feminism, comunism, capitalism, terorism. Atenția este atrasă și de sfera de semnificații din jurul temenului căsătorie și a deciziei favorabile a Curții Supreme de Justiție a SUA cu privire la căsătoria persoanelor de același sex, cu urmări diverse în diverse state americane, de la rezistență, la aclamare, deși statisticile au arătat în același an că americanii mai degrabă susțin aceste căsătorii (Adam Liptak, The New York Times, 26 June 2015).

#2016=Suprareal(ist) … „senzația inttensă de iraționalitate și totodată de realism, ca într-un vis” asociată atacurilor teroriste de la Bruxelles și Nisa, atacul armat de la Orlando, atentatul la lovitură de stat din Turcia, votul pro-Brexit, alegerile prezidențiale din SUA.

#2017=Feminism.  Feminismul este definit în acest dicționar sub două aspecte relevante, ca „teorie a egalității politice, economice și sociale dintre sexe” și ca „activitate organizată în beneficiul drepturilor și intereselor femeilor”. Iată un termen cheie care și-a găsit legitimitatea și corespondentul în realitate, căutările termenului în dicționar pornind de la o serie de marșuri organizate la începutul anului și până la mișcarea anti-agresiune și anti-hărțuire #MeToo, cu ecouri internaționale. Foarte aproape s-a situat uragan, căci au fost patru în acel an (Harvey, Irma, Maria și Nate).

#2018=justiție Acesta s-a situat în centrul multor dezbateri naționale americane, ca și în centrul dezbaterilor românești. Un an de mare vizibilitate și pentru instituția românească DNA și pentru dezbaterile românești efervescente din jurul activității acesteia, cu numeroase critici, scandaluri și aprecieri.

#2019=they &impeachment (punere sub acuzare, urmată de destituire a unui înalt oficial, a unui președinte”. Pronumele „ei” a ajuns să însemne și altceva și să fie folosit ca termen singular având conotația socio(-politică) a unei persoane încadrabile ca ”nonbinară”, adică, aparținând unui spectru complex „transgender”. Atât este de complicat peisajul identității personale astăzi. Spre sfârșitul anului, pe 18 decembrie 2019, #they a fost detronat în atenția publică de #impeachement, de punerea sub acuzare a președintelui Trump, pentru demiterea din funcția de președinte.

Desigur că da, acestea sunt articulațiile celor mai importante preocupări ale deceniului 2010-2020, dar cred că ar fi trebuit să se impună atenției și selecțiuni dintr-un vocabular ecologist sau conex-ecologist, în expansiune: vegan, bio-, fructarian, flexitarian (v. termenii cheie propuși de Caroline Bologna) etc. Fenomenele comunicaționale în rețea (în rețelele sociale) și preocupările de tip hastag surprind fluiditatea timpului prezent. Trăim o fluiditate a preocupărilor și semnificațiilor suprinse în comunicarea recentă arată cu precizie modalitatea în care timpul „nu mai are răbdare”, în care totul se succede cu rapiditate într-un ritm amețitor – modificând, deformând și scoțând din focus contururile (Paul Virilio, Speed and Politics, 1977).

Caroline Bologna propune „20 Words That Helped Define the Decade” în Huffpost, pe 27 decembrie 2019 [https://www.huffpost.com/entry/words-defined-the-decade-2010s]. Atenție, 20!!!, în mare parte noutăți, acronime, invenții, iarăși, aparent, aiureli enervante, care îi fac pe mulți să se gândească „Ce se întâmplă cu lumea asta? Unde o să ajungem?” Dar „invențiile” pe care le vehiculează „conectații online” sunt un simptom al unei lumi „pe repede înainte”, nu doar în schimbare. Nevoia pentru astfel de termeni reprezintă o extensie a exercițiului jurnalistic definit în mod genial ca fenomen prin care societatea vorbește cu sine însăși (George Gerbner, 1975: „teoria cultivării” – „televiziunea, brațul cultural al societății” ). Suntem în mijlocul unui extaz al comunicării, generalizat (Jean Baudrillard publica o carte cu acest titlu încă din 1987). Între aceste 20 de mărci discursive, extrem de diverse, corespunzând unor „vârfuri”, pe un grafic imaginar al țintelor atenției contemporane, ale unei conștiințe publice comune, primul este FOMO (poftim?), un acronim în engleză însemnând fear of missing out „frica de a nu pierde [o oportunitate etc., urmărind o altă oportunitate], aspect psihosocial central al vieților contemporane, nu-i așa? Altul e „auto-îngrijire”, altul „crowdfunding” /„crowdsourcing” asociate unui trend capitalist contemporan de sprijinire a afacerilor de tip Uber, Airbnb ale indivizilor obișnuiți (ale „oamenilor reali”, cum se spune mai frumos acum), avem „athleisure”, despre îmbrăcămintea, accesoriile și activitățile de atletism în timpul liber, dar avem și „helicopter parent”, care ne trimite în zona educațională…aceea a concepției educaționale despre părintele care supraveghează de la distanță… Avem între acești markeri discursivi ai globalizării și „meme”, introdus în anii 1970, dar intrat în zona de maximă atenție publică mai degrabă în perioada 2010-2015. „Truther” trimite la adevărul îndoielnic al fake newsurilor, „flexitarian” este cel ce a devenit flexibil și poate mânca și mai puțină carne și mai multe vegetale, un cvasi-vegan, iar „freegan” este cel ce mănâncă din gunoaie din convingeri filosofice. Să nu mai vorbim de „emoji”, „emoticon”, „selfie” etc. Toți acești termeni marcanți (deși nu acoperă plaja preocupărilor comune ale deceniului ce tocmai s-a încheiat) ne dau o bună imagine a direcțiilor de interes public și până la urmă a agendei unei reale conștiințe publice, încă în formare.

BBC (https://www.bbc.co.uk/bitesize/articles/z7d3f4j) identifică și compară propunerile dicționarelor Oxford și Collins, ca mai jos:

 

YEAR OXFORD’S UK WORD OF THE YEAR COLLINS’S WORD OF THE YEAR
2019 Climate emergency Climate strike
2018 Toxic Single-use
2017 Youthquake Fake news
2016 Post-truth Brexit
2015 Face With Tears of Joy emoji Binge-watch
2014 Vape Photobomb
2013 Selfie Geek
2012 Omnishambles No word announced
2011 Squeezed middle No word announced
2010 Big society No word announced

 

Și acum? Deceniul încheiat pare cu adevărat încheiat. Avem acum cu totul altceva. Vedenia deceniului ce vine este spectaculoasă. Începe în forță, cu o serie de markeri discursivi din cu totul altă zonă: Covid-19, virus, contagios, super-contagios (super-spreader, noul supererou negativ), infecțios, izolat, s-a inventat și „insulat”, pacientul zero, carantină (se pare, derivat din quadraginta, adică 40, 40 de zile), traseu al infectării (contact tracing) și altele asociate perspectivei medicale, dar și stare de urgență. (https://www.merriam-webster.com/words-at-play/coronavirus-words-guide/virus)

Starea de urgență, legitimată de nevoia de măsuri rapide, coerente, în forță, este ceea ce schimbă lumea vertiginos. Este o sabie cu două tăișuri nedorite, cele dăunătoare pentru democrație și economie. Este necesar să protejăm clasa de mijloc și afacerile mici și mijlocii; să repornim economia națională (https://www.zf.ro/opinii/trebuiesarepornimbusinessul-mirati-peste-cateva-luni-peste-2-19068069). Clasa de mijloc e garantul unei democrații sănătoase și, totodată, al unei economii naționale și mondiale sănătoase. Este necesar să înțelegem și să conștientizăm pericolele distanțării sociale îndelungate, pentru a le minimaliza sau contracara într-un mod adecvat, evitând potențialele tulburări psihologice asociate. (Susan Krauss Whitbourne, Ph.D., ABPP, Professor Emerita of Psychological and Brain Sciences at the University of Massachusetts Amherst. https://www.psychologytoday.com/us/blog/fulfillment-any-age/202004/is-your-brain-social-distancing)

Atragem atenția că social distancing presupune și noi #oportunități de afaceri. Doar în plan democratic reprezintă în mod exclusiv o #stagnare, periculoasă.

Acum este foarte importantă disciplina și ascultarea socială, dar este totodată necesar să ne reamintim frecvent valențele democratice ale unei socialități dezirabile și să reacționăm lucid la orice abuzuri și excese și mai ales la derapajele autoritariste.

Ce să vedeți: „Trump Declares ‘Total Authority’ in Defiant Briefing, adică „[Președintele] Trump declară [că ar avea] «autoritate totală», în cadrul unei informări sfidătoare”: După luni de zile în care a scăldat-o cu privire la coronavirus, președintele Donald Trump a pretins în mod greșit în timpul unei conferințe de presă, luni, că «autoritatea președintelui e totală», atunci când reporterii l-au preset să explice cum va forța guvernatorii să repornească economiile naționale în timpul pandemiei. «Când cineva e președintele Statelor Unite, autoritatea e totală. Și așa va fi»… [HuffPost] 15 aprilie 2020”

Vedenia deceniului ce vine e darnică în îngrijorări comune: #crizăeconomicăfărăprecedent, și o spun multe voci autorizate, #crizăalimentară; #sărăcie, #polarizaresocialăremarcabilă, #criza apei, #democrațieltd.cufațădecriză.

Iar victoria, fie aceasta și cu literă mică, va exista însă și vom răzbi împreună în mod cert, pornind modest, de la înțelegerea acestei vedenii a noului deceniu.

Cu toții împreună, într-un logos redimensionat, socializat, de o vreme, încercăm să înțelegem împreună ce trăim, în această buclă enormă a prezentului și a prim-planului: hastag cu hastag.

 

#stămcu folosacasă

București, 15 aprilie 2020

 

 


Notice: Undefined index: img in /home/ispri/public_html/wp-content/plugins/ct-ultimate-gdpr/includes/views/cookie-group-popup.php on line 199