Institutul nostru lansează un proiect de reflecție intitulat „Jurnal academic pe timp de criză”. Acesta însumează gândurile, reflecțiile și analizele cercetătorilor noștri în fața crizei de pandemie pe care o străbatem cu toții. Textele publicate în revistele, site-urile sau paginile de Facebook ale Institutului vor fi ulterior publicate într-un volum-mărturie (ISPRI).
ARC PESTE TIMP
Articol semnat de Carmen Burcea
Recursul la istorie prilejuiește un moment de reflecție, domolește oarecum patosul și rânduiește cumva haosul. Memoria altor epidemii (lepră, ciumă, holeră, gripă, ș.a.) – conservată în texte sacre (Biblia), istoriografice (Tucidide, Războiul peloponeziac), literare (Boccaccio, Decamerorul), ori în reprezentări iconografice (Pieter Bruegel cel Bătrân, Triumful morții) – ne dezvăluie la fel de vulnerabili și de descumpăniți precum oamenii altor evuri. Răscolirea acestei memorii ne conferă un fel de resemnare (nu bolnăvicioasă, ci senină) și o pildă cu multe tâlcuri.
Acum mai bine de un veac, în vremea Marelui Război, umanitatea se confrunta cu prima pandemie globală. Oamenii epocii își vor fi îndreptat și ei privirea spre trecut. Pentru întâia oară însă, trăiau nemijlocit o criză care le înnegura orizontul. Suprapusă peste drama provocată de război, această pandemie venea să întregească un tablou apocaliptic.
I s-a spus „gripa spaniolă”, o sintagmă falacioasă, care a rezistat în timp. În realitate, originea pandemiei era nord-americană. Cea mai plauzibilă ipoteză din câte au fost emise indică drept focar orașul Kansas. Acolo a fost identificat „pacientul zero”. Propagarea epidemiei a fost favorizată de mișcarea trupelor dinspre America spre Europa, în contextul primei conflagrații mondiale. Soldații americani, care au debarcat în Bretania (după 1917, anul intrării SUA în război), au adus cu ei virusul, iar tranșeele au constituit un mediu propice contagierii (igiena precară, malnutriție, etc.). Contagierea a înaintat implacabil, odată cu deplasarea trupelor. Febră, migrene, insuficiență respiratorie figurau între simptomele virusului. Primul val al pandemiei, curba ascendentă, s-a manifestat în primăvara anului 1918; al doilea, mult mai agresiv, vârful pandemiei, – în toamna aceluiași an; iar al treilea, curba descendentă, – în primele luni ale anului 1919.
Woodrow Wilson, șeful statului major american, nu a făcut publică pandemia pentru că ar fi putut afecta soarta războiului. Ar fi însemnat să-și dezvăluie o vulnerabilitate în fața Puterilor Centrale. Soldații înșiși ar fi fost demoralizați. Lipsă de transparență, strategie de război ori poate doar ”banalizarea răului” – sunt posibile explicații ale ocultării pandemiei. Cert este că, în statele beligerante, cenzura de război a trecut sub tăcere pandemia. Abia când a ajuns în Spania, țară cu statut de neutralitate în Primul Război Mondial, epidemia a devenit de notorietate publică. Primele știri, imagini, caricaturi au apărut în presa spaniolă. Așa se explică sintagma „gripă spaniolă”.
După război, amintirea pandemiei s-a vrut a fi ștearsă din memorie. Oamenii și-ar fi vrut înapoi viețile și idealurile din Belle Époque. Multă vreme s-a așternut colbul uitării peste această traumă. Ca un mecanism de apărare în fața spectrului morții (VILLA, 2018). Pandemia a secerat mai multe vieți decât obuzele. Se estimează că a făcut circa 50 de milioane de victime. Virusul nu a ales. Nimeni nu era imun. Nici Woodrow Wilson, președintele SUA, nici Wilhelm II, împăratul Germaniei.
Articolele și fotografiile care documentează pandemia din 1918/19 fac arc peste timp și readuc în actualitate un trecut care s-a vrut a fi uitat.
https://www.youtube.com/watch?v=si6IkKSLYZE
Spania a fost și atunci una din țările grav afectate de pandemie. Măsurile au întârziat și atunci. Inițial, spaniolii au bagatelizat efectele gripei și au numit-o după o zarzuelă la modă – Soldado de Nápoles , ”la enfermedad de moda”, ”la fiebre de los tres días” (EL CONFIDENCIAL, 28/02/2020). Treptat însă, tonul a devenit tot mai grav… Însuși regele Alfonso XIII a fost contagiat. La fel șeful guvernului de atunci, Manuel García Prieto. Acum, trei membre ale guvernului reprezentat de socialistul Pedro Sánchez – Carmen Calvo, Irene Montero, Carolina Darias –, participante la deja celebra manifestație multitudinară din 8 martie, au fost confirmate cu coronavirus (CADENA SER, 8/03/2020). Recomandările specialiștilor, comunicate prin presa vremii, semănau izbitor cu cele de azi: distanțare socială, carantină, purtarea măștii, suspendarea activităților publice, închiderea teatrelor și cafenelelor. Și era primăvară…
BIBLIOGRAFIE
- Biblioteca Nacional de España, https://www.youtube.com/watch?v=si6IkKSLYZE
- Roberta Villa, 1918: La catastrofe dimenticata, ”Il Tascabile”, 15/05/2018, https://www.iltascabile.com/scienze/influenza-spagnola/
- Covid-19, ¿ha vuelto el soldado de Nápoles? De la gripe española al coronavirus de Wuhan, ”El Confidencial”, 28/02/2020, https://www.youtube.com/watch?v=HljF6a3ameY
- Las marchas feministas del 8-M, en imágenes, ”Cadena Ser”, 8/03/2020, https://cadenaser.com/ser/2020/03/08/album/1583683359_371954.html#1583683359_371954_1583684962
[C.B, 15/04/2020]