Institutul nostru lansează un proiect de reflecție intitulat „Jurnal academic pe timp de criză”. Acesta însumează gândurile, reflecțiile și analizele cercetătorilor noștri în fața crizei de pandemie pe care o străbatem cu toții. Textele publicate în revistele, site-urile sau paginile de Facebook ale Institutului vor fi ulterior publicate într-un volum-mărturie (ISPRI).
CoronaHaos
Articol semnat de Carmen Burcea
În funestul clasament al victimelor coronavirusului, Spania se plasează pe locul doi – flancată fiind de Italia, respectiv de China – https://www.bbc.com/mundo/noticias-internacional-52035414
În paralel cu lupta împotriva pandemiei, în Spania se desfășoară o criză politică. Spania traversează cel mai dificil moment post Tranziție (1975). Metaforele crizei sunt un indiciu – predomină asocierea crizei cu fenomene naturale devastatoare: huracán, tormenta, tsunami, terremoto, etc.
E o aparentă acalmie în palatul Moncloa. În guvernul de coaliție PSOE – Unidas Podemos, unitatea de vederi a mai fost pusă la încercare în trecut. În ședința în care s-a decis declararea stării de urgență (14 martie) au mijit iar discrepanțele între Sánchez și Iglesias – https://elpais.com/espana/2020-03-14/las-discrepancias-entre-el-psoe-y-unidas-podemos-sobre-el-plan-de-choque-economico-alargan-el-consejo-de-ministros.html. Să nu uităm că Unidas Podemos e la rândul său o coaliție încropită în anul electoral 2019. Să nu uităm obârșia partidului lui Pablo Iglesias (Indignados – 2015) și nici aspirațiile formațiunii reprezentate de Alberto Garzón (Izquierda Unida – a III-a Republică).
Pe de altă parte, breșa între PP și PSOE, între liderul opoziției Pablo Casado și premierul Pedro Sánchez, se adâncește. I se reproșează socialistului Sánchez un lung șir de erori: a autorizat ample manifestații feministe pe 8 martie, a achiziționat teste necertificate din China, a propagat virusul prin ”incapacitatea sa de a reacționa” – https://elpais.com/espana/2020-03-14/casado-acusa-a-sanchez-de-propagar-el-coronavirus-con-su-incapacidad-de-reaccion.html?rel=mas
Nu în ultimul rând, separatiștii – Quim Torra și Carles Puigdemont în prima linie – reclamă ”ineficiența statului spaniol” și identifică în coronavirus un mediu propice pentru a relua, din altă perspectivă, tema independentismului catalan – https://www.elmundo.es/espana/2020/03/19/5e728400fdddff8a918b462d.html
La palatul Zarzuela, regele Felipe VI trebuie să facă față unui proces de erodare a imaginii casei regale – după ce infanta Cristina a fost implicată în procesul Nóos, iar cumnatul Iñaki Urdangarin arestat, asupra regelui emerit Juan Carlos planează suspiciunea de a fi ocultat parte din patrimoniul său în paradisuri fiscale – https://www.efe.com/efe/espana/politica/la-semana-mas-dificil-de-felipe-vi/10002-4201760 Criza de imagine iscă febra republicană și ar putea degenera într-o criză de legitimitate a monarhiei.
Mesajul solemn către națiune (18 martie) a fost primit cu un gest de frondă: ”cacerolada anti-monárquica” – zgomotul oalelor a răsunat din balcoanele multor spanioli – https://www.youtube.com/watch?v=QWSN3XA6aTQ
Pe acest fundal, se reinterpretează un concept mai vechi, tălmăcit și răstălmăcit de istorici și filosofi ai istorie: Cele Două Spanii. Una a politicienilor, care își (re)ajustează țintele în vremuri atât de potrivnice; alta a celor mulți, cărora li se (re)ajustează viețile în funcție de coronavirus, coronaeconomie, coronacorupție, coronadiplomație.
Regele Felipe VI definește criza coronavirus ”o paranteză în viețile spaniolilor” https://www.rtve.es/noticias/20200318/discurso-integro-del-rey-crisis-del-coronavirus/2010362.shtml După ce se va fi încheiat însă, multe din jaloanele preexistente riscă să dispară. Se vorbește, de pildă, despre Spexit – ieșirea Spaniei din Uniunea Europeană, în condițiile în care întârzie să apară un plan UE de reconstrucție. Sánchez își reafirmă europeismul, dar face front comun cu premierul italian – Giuseppe Conte – https://elpais.com/economia/2020-03-26/el-plan-de-reactivacion-enfrenta-a-la-ue-en-su-mayor-crisis-sanitaria.html
Neînțelegerile între Nord (Germania și Olanda) și Sud (Italia și Spania), relevate în teleconferința liderilor europeni (26 martie), au condus la divizarea UE, la crearea a două Europe – https://www.economiadigital.es/politica-y-sociedad/el-coronavirus-vuelve-a-enfrentar-a-alemania-con-espana-e-italia_20047929_102.html Și nu se poate să nu ne revină în minte imaginea Europei de dinaintea Păcii Westfalice (1648), marcată de schisma între protestanți și catolici, de sciziunea nord-sud.
[C.B, 29/03/2020]