Volumul „ENCICLOPEDIA STATULUI CONTEMPORAN, VOL. II: ROMÂNIA – STAT MEMBRU AL NATO ȘI UE” este în curs de apariție la Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române, 2026.
Coordonator: Cristian-Ion Popa, Prefață: Cătălin Avramescu.
Autorii volumului: Cristian-Ion Popa, Henrieta Anişoara (Ani) Șerban, Bogdan-George Rădulescu, Viorella Manolache, Lucian Jora, Cristina Vohn, Sanda Cincă, Lucian Dumitrescu, Ruxandra Iordache, Carmen Burcea, Nicolae Țîbrigan, Radu Cupcea.
Parte a Proiectului de cercetare fundamentală ENCICLOPEDIA STATULUI CONTEMPORAN, conceput în trei volume, Volumul al II-lea: România – stat membru al NATO și UE pornește de la ideea principală după care peste trei decenii de la schimbarea de regim (1989) – urmată de aderarea la NATO (2004) și la Uniunea Europeană (2007) – sunt un interval de timp suficient de mare (în termeni sociologici: o generație) pentru a face posibilă și necesară o analiză și o evaluare cuprinzătoare a performanțelor politicilor majore ale statului român contemporan prin comparaţie cu ale celorlalte state membre, ale statelor candidate, precum și ale altor state mari ale Lumii.
Volumul I tratează in extenso performanțele politicilor majore ale Uniunii Europene în raport cu obiectivele și atribuțiile sale înscrise în Tratatele constitutive, în comparație cu ale altor state mari ale Lumii, între care China, India, SUA, Rusia ș.a[1]. Într-un timp al contestării tot mai accentuate a „Proiectului european”, atât dinspre Est cât și dinspre Vest, volumul expune sine ira et studio realizările sale: în domeniul economic – acestea sunt comparabile cu ale SUA (evaluate după PIB-ul real pe locuitor), dar incomparabil mai mari față de ale Rusiei, Chinei și ale altor state mari ale Lumii. De asemenea, standardele sale în domeniul politic: democrația constituțională, statul de drept și respectarea drepturilor omului; în domeniul social: inegalitățile și protecția socială; îngrijirea sănătății, educația, știința și cultura, protecția mediului etc. – sunt printre cele mai înalte din Lume, incomparabile cu acelea ale celor două mari autocraţii orientale, China şi Rusia, care contestă „modul de viață european”. Prin urmare, verdictul despre „declinul Occidentului” a fost pronunțat mult prea devreme.
Conform documentelor programatice ale statului român, cercetarea științifică fundamentală este somată să răspundă „provocărilor societale” majore actuale[2], iar prin Statutul său, Academia Română se angajează să ofere răspunsuri cuprinzătoare la „marile probleme ale țării, inclusiv relația cu Uniunea Europeană”[3].
În acest sens, Academia Română a lansat recent „un dialog-dezbatere la nivel național privind proiectul național-statal-cultural român în secolul XXI” și, în mod special, tema „Identitatea națională și criza sistemelor de guvernanță în secolul XXI” (2024-2025)[4]. Proiectul își propune să ofere 1) înțelegeri cuprinzătoare ale „istoriei și identității societății și statului român” în ultima sută de ani; 2) să contribuie în mod direct la dezbaterea publică și academică privind „problemele majore” pe care le înfruntă România în prezent; 3) având drept scop final restaurarea dialogului autentic în societatea civilă și politică românească, „dincolo de clivajele doctrinare, ideologice sau politice”[5]. Volumul publicat acum la Institutul nostru aspiră să constituie o contribuție la acest Proiect. Întregul demers teoretic asumă principiile generale enunțate în Declarația de la Bonn privind libertatea cercetării științifice (2020)[6]: a) libertatea cercetării este un drept universal și un bun public; b) cercetarea științifică liberă contribuie, prin transferul de cunoaștere, la creșterea bunăstării generale a societății; c) libertatea cercetării presupune dreptul de a produce și publica rezultatele fără nicio cenzură guvernamentală sau instituțională; d) cercetarea științifică are responsabilitatea de a asigura claritatea, transparența și comprehensibilitatea publică a rezultatelor sale, prin delimitarea categorică de opiniile neștiințifice, de distorsionarea intenționată a faptelor și de campaniile de dezinformare; e) încrederea în știință este esențială într-o societate incluzivă, deschisă și democratică.
În mod precis, volumul examinează analitic și critic politicile statului român, în comparație cu ale celorlalte state ale UE și ale Lumii, în domeniile principale: economia, fiscalitatea, veniturile și cheltuielile publice, bunurile și serviciile publice și protecția socială, digitalizarea, combaterea dezinformării, alinierea la prioritățile politice ale UE, diplomația publică și culturală, raporturile constituționale și instituționale ale statelor membre cu ale UE ca întreg, libertatea de circulație internă, apărarea națională, schimbarea climatică și protecția mediului, migrația și patrimoniul cultural european ș.a., și se încheie cu analiza stadiului aderării la UE a două state candidate: Ucraina și Republica Moldova.
[1] ENCICLOPEDIA STATULUI CONTEMPORAN, VOL. I: O PERSPECTIVĂ GLOBALĂ, Coordonator: Cristian-Ion Popa, Prefață: Cătălin Avramescu, Introducere: Cristian-Ion Popa, Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu”, București, 2023, ISBN: 978-630-6523-09-2, 780 pagini.
[2] Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare (2022-2027), https://www.mcid.gov.ro/wp-ontent/uploads/2022/12/hg-aprobare-pncdi-iv.pdf; Planul Național de Redresare și Reziliență (2022-2026), https://mfe.gov.ro/pnrr/.
[3] Statutul Academiei Române, Art. 9 (h), în Monitorul Oficial, nr. 592 din 25 iunie 2025.
[4]„Proiectul național românesc în orizontul secolului XXI”, https://acad.ro/evenimente/evenimente/2024/24_evenLovinescu.html.
[5] Ibidem.
[6] Bonn Declaration on Freedom of Scientific Research. Adopted at the Ministerial Conference on the European Research Area on 20 October 2020 in Bonn, https://www.bmbf.de/bmbf/shareddocs/downloads/files/_drp-efr-bonner_erklaerung_en_with-signatures_maerz_2021.pdf?__blob=publicationFile&v=1.