Capitolul 1. ECONOMIE, STAT ȘI SOCIETATE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTĂ
Semnat de CRISTIAN-ION POPA, cercetător științific gradul II dr., secretar științific al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române, își propune să ofere câteva răspunsuri bazate pe date științifice la două întrebări care tulbură în mod profund societatea românească actuală, și anume: dacă „era mai bine înainte de 1989?”; și, subsecvent, dacă „ar fi mai bine în afara Uniunii Europene?”.
Acestea sunt totodată temele predilecte exploatate de propaganda înșelătoare a grupărilor și partidelor extremiste românești de orientare național-comunistă. Potrivit datelor și evaluărilor oferite de instituțiile naționale și internaționale specializate (ONU, UNESCO, NATO, UE, OCDE ș.a.) și de literatura academică relevantă, răspunsurile la ambele întrebări sunt categoric negative¹.
Studiul demonstrează, pe baza datelor esențiale și reale din domeniile economic, politic și social, ale bunurilor și serviciilor publice generale, ale sănătății, educației, protecției sociale etc., că aceste credințe colective, puternic instrumentate ideologic, și oricât ar fi devenit de populare, sunt flatus vocis.
Evident, capitolul abordează o întrebare frecventă a zilelor noastre: „ERA MAI BINE ÎNAINTE DE 1989?”
Una dintre provocările societale actuale cele mai presante, care somează mediul academic să ofere răspunsuri bazate pe cunoașterea științifică certă, este credința larg împărtășită de unele categorii de cetățeni români, întreținută și cultivată „permanent, zi de zi, ceas de ceas, spontan și în proporții de masă” (V. I. Lenin) de reprezentanții lor din mediul politic (grupările și partidele național-comuniste, redenumite acum suveraniste) și răspândită de mass-media afiliate și de social-media, potrivit căreia „era mai bine” înainte de schimbarea de regim din anul 1989.
Întregul demers asumă că standardul ultim de evaluare a performanțelor unui stat este bunăstarea generală (nu doar materială) a cetățenilor săi.
Potrivit unor sondaje de opinie recente privind „evaluarea regimului comunist”, în jur de jumătate dintre cetățenii români – (48,1% în 2023² și 55,8% în 2025) – cred că fostul regim comunist a fost „un lucru bun pentru România”, în sensul precis că „se trăia mai bine” (46,4% în 2023 și 48,4% în 2025)³.
Profilul lor sociodemografic explică într-o oarecare măsură, dar nu justifică, această credință: sunt vârstnici (60+, 67%), au o educație primară (72%), trăiesc în mediul rural (60%), sunt inactivi economic (58%) și, în consecință, sunt săraci (70%)⁴.
Mai multe detalii în capitolul dedicat acestui subiect: https://ispri.ro/wp-content/uploads/2026/10/CAPITOLUL-I.pdf