Institutul nostru lansează un proiect de reflecție intitulat „Jurnal academic pe timp de criză”. Acesta însumează gândurile, reflecțiile și analizele cercetătorilor noștri în fața crizei de pandemie pe care o străbatem cu toții. Textele publicate în revistele, site-urile sau paginile de Facebook ale Institutului vor fi ulterior publicate într-un volum-mărturie (ISPRI).
Avatarurile așa zisei „psihologii a poporului român”? Românii față în față cu SARS-CoV-2
Articol semnat de Radu Cupcea
Una din concluziile pompoasei lucrării „Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o radiografie cognitiv-experimentală” publicată la editura Polirom în anul 2015 (https://www.polirom.ro/carti/-/carte/5802) sugera faptul că trăsătura esențială a românilor este neîncrederea în oameni. Cristian David, autorul lucrării, a descoperit faptul că „această neîncredere se generalizează de la străini la cunoscuţi/prieteni, excepţie făcând familia, unde dimpotrivă, compensăm cu o încredere foarte mare și că acest profil psihologic derivă din modul în care mediu socio-cultural interacţionează cu profilul psihologic de adâncime”
(https://www.revistasinteza.ro/despre-psihologia-romanilor). Neîncrederea era prezentă la români de ani la rând atât în raport cu ceilalți oameni, cât și în raport cu instituțiile publice, de la această regulă nescrisă făcând excepție doar Armata și Biserica.
Dar, surpriză, apare un virus pe nume SARS-CoV-2, se extinde și este declarat pandemie de către Organizația Mondială a Sănătății, iar majoritatea românilor îl tratează, în primă instanță, cu același scepticism caracteristic. În schimb, majoritatea românilor acceptă măsurile restrictive propuse de autorități și își revizuiesc atitudinea față de instituțiile publice. Armata atinge recordul de 88% încredere multă și foarte multă, un procent spectaculos pe care l-am întâlni într-o stare de război. Încrederea în Poliție crește cu peste 25% față de anul trecut. Președinția și Primăria, două instituții diferite, sunt investite cu o creștere de încredere de peste 15 % din partea populației. Uniunea Europeană, în pofida acuzațiilor legate de neputința și lipsa de solidaritate a statelor care o compun, se bucură de o încredere cu peste 10% mai mare decât în trecut. Pe când Guvernul și Parlamentul, două instituții atât de criticate de români pentru lipsa de performanță și prezența corupției, au făcut un salt de la 13,8% la 43,3% în cazul Guvernului și de la 11,2% la 39,1% în cazul Parlamentului.
Cu excepția partidelor politice din opoziție, calme și ele în anumite momente mai delicate, nimeni nu provoacă pe nimeni, iar societatea nu este dezorganizată și violentă, cum se așteptau mulți profeți mediatici. Dimpotrivă, românii consideră instituțiile enumerate mai sus importante, în dauna partidelor politice. Mobilizarea populației în criza Covid-19 anulează, cel puțin pentru moment, teoria conform căreia acest popor nu este preocupat pentru binele general. Această criză a mobilizat oameni simpli, asociații de binefacere, companii mari, dar și bănci, să susțină prin donații persoane în etate, aflate în carantină sau izolare, sistemul sanitar care, altfel, riscă să se prăbușească dacă lucrurile evoluează ca în Italia.
Desigur că verdictul nu e final. Așa cum e la fel de evident că așa numita „psihologie a poporului roman” este un mare risc și are o relevanță științificăextrem de limitată, dacă are vreuna.
Este evident că aceste rezultate sunt generate și de o situație de criză excepțională. Într-o anumită măsură răspunsul populației poate fi determinat și de faptul că „ne aflăm cu toții în aceeași barcă”. Dar pe fondul acestei crize nemaiîntâlnite statul român are două mari oportunități:
1) să gestioneze cât mai bine criza pentru a menține la o cotă cât mai ridicată încrederea românilor în instituțiile sale;
2) să recupereze o parte importantă a românilor care au emigrat masiv din țară în ultimii 30 de ani inclusive pentru a relansa economia.
Bibliografie:
Daniel David (2015), Despre psihologia românilor, Revista Sinteza, disponibil online: https://www.revistasinteza.ro/despre-psihologia-romanilor
Remus Ștefureac (2020), 23 MARTIE 2020: Percepția populației cu privire la epidemia de coronavirus, INSCOP Research, disponibil online: https://www.inscop.ro/23-martie-2020-perceptia-populatiei-cu-privire-la-epidemia-de-coronavirus/?fbclid=IwAR0E7sPt9dcIqs91nwlq7oV3sC1OdOIJfL0H7X7W7K98Fo5WSoB6vQEFmj4